Actualităţi

 
Retrospectivă 1990-2010

Repere din viaţa religioasă a Diecezei Romano-Catolice de Timişoara între anii 1990-2010

 

Întemeierea Diecezei şi existenţa ei în anii comunismului.
Dieceza Romano-Catolică de Timişoara este urmaşa Diecezei Romano-Catolice de Cenad pe teritoriul actual al României. Vechea episcopie de Cenad a fost întemeiată în 1030 de către Sfântul rege Ştefan şi de către Sfântul Gerhard de Sagredo, primul episcop catolic al acestor meleaguri. După noile trasări de frontiere de după 1918/1919, vechea episcopie este scindată în trei părţi: o parte foarte mică rămâne în Ungaria, aproximativ o treime din teritoriu cu parohiile aferente revine Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, iar ce-a de-a treia parte, dar cea mai mare, devine parte a Regatului României. Începând cu 1923 teritoriul românesc al vechii dieceze de Cenad este reorganizat ca şi Administratura Apostolică de Timişoara, administrator apostolic devenind canonicul (episcopul de mai târziu) Augustin Pacha. Începând din 4 iunie 1930 ia fiinţă Dieceza Romano-Catolică de Timişoara, urmaşa, după 900 de ani, a Diecezei de Cenad.
În anul 1948, dar şi în cei imediat premergători, regimul comunist instaurat şi în România a declanşat o mare prigoană împotriva tuturor Bisericilor, dar în special împotriva Bisericii Catolice de ambele rituri (romano- şi greco-catolică). În acest an a fost denunţat (declarat ca scos din vigoare) Concordatul încheiat între România şi Sfântul Scaun în 1930, act de drept diplomatic internaţional ce reglementa funcţionarea Bisericii Catolice în România. Imediat ulterior a fost naţionalizat învăţământul confesional, întregul avut mobil şi imobil fiind automat confiscat. Conform noii Legi pentru Regimul General al Cultelor Religioase din acelaşi an 1948, orice dieceză trebuia să aibe peste 750.000 de credincioşi pentru a putea funcţiona. Dieceza de Timişoara, care avea peste 500.000 de credincioşi la acea dată, a trebui astfel să fie desfiinţată forţat. Episcopul ei diecezan, dr. h.c. Augustin Pacha a fost pensionat forţat. Cu toate acestea, atât ierarhia catolică din ţară, cât şi autorităţile ecleziastice superioare de la Roma, Sfântul Scaun, nu au recunoscut niciodată această desfiinţare unilaterală din partea statului a Diecezei de Timişoara. La fel nu au fost recunoscute nici desfiinţarea ordinelor călugăreşti sau a instituţiilor diecezane, iar la nivelul întregii ţări, Biserica Catolică nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice şi unirea acesteia, forţată, cu Biserica Ortodoxă Română.
Pe durata regimului comunist Dieceza de Timişoara, neavând voie să aibe episcopi la conducerea ei, a fost condusă de „Ordinarii Substitutii” a căror numire a fost reglementată de către Sfântul Scaun în 1948. La Timişoara, după arestarea episcopului Augustin Pacha în 1950 au administrat dieceza următorii Ordinarii:
Josef Pless 1950-1951 (ulterior şi el arestat de comunişti);
Iván Frigyér 1951-1954;
Episcopul dr. h.c. Augustin Pacha 1954
(din 12 iulie până pe 4 noiembrie, fiind revenit din detenţie, graţiat pentru că era grav bolnav şi se dorea evitarea transformării sale într-un martir, el moare la Timişoara la începutul lunii noiembrie a anului 1954, fiind înmormântat în cripta Domului);
Konrad Kernweisz (4 noiembrie 1954- 23 octombrie 1981);
Ferdinand Hauptmann (23 octombrie 1981 - 23 septembrie 1983);
Sebastian Kräuter (23 septembrie 1983 – 3 martie 1990).

Refacerea structurilor ecleziastice după 1989. Date statistice
    După Revoluţia de la Timişoara din decembrie 1989, diecezele romano- şi greco-catolice din România au putut fi reocupate cu episcopi diecezani. Astfel deja în primul sfert al anului 1990 ultimul ordinarius substitutus de Timişoara, Sebastian Kräuter, a fost numit ca episcop al acestei episcopii. El a fost consacrat întru episcop la 28 aprilie 1990 în Domul din Timişoara, consacrator fiind arhiepiscopul Dr. Angelo Sodano, Secretar de Stat în cadrul Sfântului Scaun (Vatican), co-consacratori fiind episcopul auxiliar de Timişoara, Dr. Adalbert Boros şi Dr. Lajos Balint, episcopul de Alba Iulia. La consacrare au participat câteva zeci de episcopi din ţară şi străinătate, evenimenul fiind unul de o deosebită anvergură şi cu o importantă simbolistică pentru episcopie, dar şi pentru oraşul Timişoara la doar patru luni de la Revoluţie.
    O dată cu reactivarea scaunului episcopal, a fost reactivat şi Capitlul Catedral cu un număr de şase canonici, conducătorul capitlului, purtător al titlului de Praepositus Major, fiind numit episcopul auxiliar Dr. Adalbert Boros, cel care a pătimit ca mărturisitor al credinţei catolice arestărea, judecarea de un complet militar, condamnarea şi încarcerarea în temniţele comuniste pe o durată de treisprezece ani. Capitlul Catedral de Timişoara este unul dintre cele mai active instituţii de acest gen din România, canonicii luând parte activă la conducerea diecezei, în administraţia episcopală, ca arhidiaconi sau decani. Canonicii Capitlului Catedral de Timişoara sunt cei care asigură continuitatea şi buna desfăşurare a serviciilor liturgice (Sfintele Liturghii, devoţiuni) din Dom, catedrala noastră episcopală. De la finele anului 2009 capitlul dispune din nou de un prebendar-succentor, un subaltern al canonicului cantor, care la rândul său asigură împreună cu canonicii buna desfăşurare a serviciilor liturgice.
    În anul 1948 şi până în primii ani de după Revoluţia din decembrie 1989, Dieceza de Timişoara a dispus de 171 de parohii şi un număr şi mai mare de filiale. Datorită emigrării masive a credincioşilor de origine germană, fenomen înregistrat încetul cu încetul deja din primii ani de după 1970, dar mai ales în ultimii ani de dinaintea Revoluţiei şi în perioada 1990-1992, numărul parohiilor a trebuit redus începând de la 1 ianuarie 1992 la doar 72.
    În anul 2000 a fost înfiinţată prima parohie nouă de după această perioadă de mari restructurări: Parohia Romano-Catolică Reşiţa II. Govândari. Necesitatea construirii acestei biserici şi a întemeierii noii parohii se datorează dinamicii populaţiei care s-a aşezat într-un număr considerabil şi în acest centru administrativ, dar şi cu specific industrial şi economic.
    Conform statisticilor, Dieceza de Timişoara se întinde pe o suprafaţă de 24.755 km². Ca teritoriu canonic, dieceza se întinde peste judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi partea bănăţeană a judeţului Mehedinţi (zona Eibenthal-Orşova-Eşelniţa-viaductul Vârciorova). Populaţia totală care locuieşte pe teritoriul canonic diecezan este de circa 1.491.184 locuitori. Dintre aceştia credincioşii romano-catolici sunt în număr de 143.748. Dieceza dispune de 86 preoţi diecezani şi preoţi-călugări. La studii, la Alba Iulia, Fulda (Germania) şi Roma (Italia) în cadrul seminarului arhidiecezan, se află 13 seminarişti. Călugări (care nu sunt şi preoţi) sunt în număr de 5. Călugăriţele, din cele mai diverse ordine călugăreşti, sunt în număr de 60. Actualmente dieceza dispune de 72 de parohii organizate în opt decanate, trei arhidecanate reale şi un arhidecanat titular.
    În cursul anului 2008 au fost înregistrate pe teritoriul diecezan 1033 botezuri, 865 prime împărtăşanii la copii, 960 de mirungeri pentru copii mai mari, adolescenţi şi tineri, 155 de cununii pur catolice, 384 cununii mixte (Biserica Catolică permite căsătoriile mixte, pe când cea ortodoxă, conform canoanelor interzice aceasta), 1310 conferiri ale sacramentului ungerii bolnavilor. Statistic, circa 40% din populaţia romano-catolică locuitoare în teritoriul diecezan frecventează Sfintele Liturghii şi în general Biserica.

Învăţământul catolic
Învăţământul catolic, odinioară renumit atât prin numărul de elevi şi eleve, pentru diversitatea sa, pentru calitatea educaţiei oferite în aşezăminte de către călugăriţe şi călugări-pofesori, se află actualmente într-un proces relativ lent de refacere. Dieceza dispune din 1996 de un liceu, care îşi are sediul în complexul vechiului Liceu Piarist, devenind astfel urmaşul acestuia. Actualul liceu confesional se numeşte Liceul Teologic Romano-Catolic „Gerhardinum”, fiind întemeiat prin grija episcopului diecezan Sebastian Kräuter în 1996. Deşi la început a funcţionat ca Seminar Mic, având doar clase de băieţi, după câţiva ani s-a renunţat la acest sistem şi a fost transformat în liceu mixt, cu profil teologic-umanist.
    Călugăriţele de Notre Dame au deschis, de câţiva ani, o grădiniţă foarte bine dotată şi căutată de mulţi părinţi pentru copii lor. Aceasta se află în cartierul Iozefin, în spatele bisericii parohiale romano-catolice, având un învăţământ cu specific catolic în limbile română, germană şi maghiară. Călugăriţele franciscane din Caransebeş, pe lângă activităţile destinate tinerilor, activităţile sociale şi caritative au deschis la rândul lor o grădiniţă împreună cu Asociaţia „Caritas” din Caransebeş. Tot călugăriţele franciscane din Caransebeş, în cadrul filialei lor din Lipova au deţinut pentru câţiva ani o grădiniţă pentru copii, care deocamdată, din lipsa personalului calificat este închisă.

Structura administrativă a Diecezei Romano-Catolice de Timişoara se prezintă astfel:

CURIA EPISCOPALĂ (ORDINARIATUL) ROMANO-CATOLIC DE TIMIŞOARA
Str. Augustin PACHA nr 4, 300055 TIMIŞOARA-CETATE
Tel. 0040-256-490.081
ep-rc-tm@lasting.ro
EPISCOP DIECEZAN: Excelenţa Sa Martin Roos, episcop de Timişoara
VICAR GENERAL: Prea Onoratul Domn, Monsigniore Johann Dirschl, prepozit capitular
SECRETAR EPISCOPAL: Onoratul Domn, Pr. Nikola Lauš, prebendar şi ceremoniar

I. Arhidecanatul Catedralei
Arhidiacon: Andreas Reinholz, Canonic Arhidiacon,
Paroh de Maria Radna, Rector al Bazilicii Papale Maria Radna

II. Arhidecanatul de Timiş
Arhidiacon: Msgr. Johann Dirschl
(ad interim datorită numirii la 1 mai 2010 ca Vicar General)
Vicar General al Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara, Prepozit Capitular
Decanatul de Timişoara
Decan:
Msgr. Gjuka Augustinov
Canonic Arhidiacon    Decanatul de Cenad
Decan:
Pr. Adalbert Jäger
Canonic    Decanatul de Deta
Decan ad interim:
Msgr. Gjuka Augustinov
Canonic Arhidiacon
Parohii:
1. Bacova,
2. Buziaş,
3. Dumbrăviţa,
4. Orţişoara,
5. Recaş,
6. Timişoara I. Cetate,
7. Timişoara II. Fabric,
8. Timişoara III. Elisabetin, 9. Timişoara IV. Iosefin,
10. Timişoara V. Mehala,
11. Timişoara VI. Fratelia, 12. Timişoara VII. Freidorf.    Parohii:
1. Beba Veche,
2. Biled,
3. Cărpiniş,
4. Cenad,
5. Dudeştii Vechi,
6. Jimbolia,
7. Lovrin,
8. Periam,
9. Sânnicolaul Mare.
    Parohii:
1. Breştea,
2. Ciacova,
3. Deta,
4. Gătaia,
5. Moraviţa,
6. Otelec.

II. Arhidecanatul de Mureş (aproximativ corespunzător Judeţului Arad)
Arhidiacon ad interim: Pr. Árpád Király, Canonic
Paroh al Parohiei Arad - Şega,
Administrator parohial al Parohiei Turnu
Decanatul de Arad
Decan:
Pr. Árpád Király
Canonic    Decanatul de Vinga
Decan:
Pr. Petru Velčov
Paroh de Vinga,
Admin. Parohial de Orţişoara    Decanatul de Pâncota Decan:
Pr. Andreas Reinholz
Canonic
1. Arad-Centru,
2. Arad-Gai,
3. Arad-Grădişte,
4. Arad-Micălaca,
5. Arad-Şega,
6. Chişineu Criş,
7. Dorobanţi,
8. Iratoşu,
9. Nădlac,
10.Pecica,
11 Turnu.    1. Aradul Nou,
2. Lipova,
3. Mailat,
4. Neudorf,
5. Sânpetru German,
6. Vinga.    1. Bulci,
2. Ghioroc,
3. Ineu,
4. Pâncota,
5. Radna,
6. Satu Nou,
7. Sântana,
8. Şilindia,
9. Zimandu Nou

II. Arhidecanatul Montan (aproximativ corespunzător Judeţului Caraş-Severin)
Arhidiacon: Pr. Pál Jozsef Csaba, Canonic,
Paroh al Parohiei Reşiţa I. „Maria Zăpezii”
Decanatul de Severin
Decan:
Pr. Mihail Titi Dumitresc
Paroh de Lugoj    Decanatul de Caraş
Decan:
Pr. Pál József Csaba, Canonic,
Paroh al Parohiei Reşiţa I. „Maria Zăpezii”
1. Băile Herculane,
2. Caransebeş,
3. Făget,
4. Lugoj,
5. Nădrag,
6. Orşova,
7. Oţelu-Roşu,
8. Slatina Timiş.    1. Anina,
2. Bocşa,
3. Caraşova,
4. Clocotici,
5. Eibenthal,
6. Gârnic,
7. Lupac,
8. Moldova Nouă,
9. Oraviţa,
10. Reşiţa I.
11. Reşiţa II.

Foarte multe dintre vechile parohii, desfiinţate începând din 1 ianuarie 1992 au devenit filiale, ele fiind rearondate la parohiile teritorial cele mai apropiate. Dieceza este împărţită din punct de vedere teritorial în mod strict în parohii şi filiale, majoritatea parohiilor, inclusiv cele urbane au în marea lor majoritate filiale cu biserici sau capele. În multe foste parohii numărul credincioşilor este unul redus, cu toate acestea preoţii mergând cel puţin o dată pe lună, însă uneori şi la două săptămâni sau chiar în fiecare duminică pentru a celebra Sfânta Liturghie. În unele localităţi unde numărul credincioşilor romano-catolici este foarte scăzut, dar datorită dinamicii populaţiei s-au format comunităţi greco-catolice, bisericile au fost date în folosinţă şi îngrijire comunităţii greco-catolice, aceasta însă obligăndu-se totodată să nu modifice structura obiectelor de cult şi caracterul latin al bisericii, fapt dealtfel respectat de confraţii greco-catolici.

Ordinele călugăreşti prezente pe teritoriul Diecezei Romano-Catolice de Timişoara
Pe teritoriul Diecezei de Timişoara ordinele călugăreşti au fost prezente încă din anul 1030, de la fondarea vechii dieceze de Cenad. Primii sosiţi au fost călugării benedictini, urmaţi în timp de cistercieni, franciscani, dominicani, călugării-cavaleri ioaniţi (maltezi), iezuiţi, marianişti, capucini, mizericordieni sau salvatorieni.
Dintre călugăriţe am dori să amintim aici beghinele (Lipova, sec. XIII), dominicanele, surorile de Notre Dame, surorile de caritate ale Sfintei Cruci, surorile vincenţiene, franciscanele, benedictinele, surorile sociale sau surorile din Congregaţia lui Isus.
După anul 1948, deşi statul comunist le-a interzis, chiar sub ameninţarea unor grele pedepse, să trăiască în mănăstiri propriu-zise. Cu toate acestea multe surori au activat ca organiste, profesoare de religie în cadrul parohiilor, sacristane (crâsnice) sau au lucrat în şcoli, fie ca profesoare, fie ca... femei de servici. Multe s-au reunit, atunci când prigoana a mai slăbit, şi au trăit în case cumpărate sau moştenite de la familiile lor, ducând astfel din nou o viaţă în comun. După 1990 multe dintre ordinele vechi nu au mai putut să îşi reia casele, acestea fiind confiscate de către stat, înstrăinate de către acesta unor terţi sau unor societăţi comerciale şi astfel neretrocedate, unele nici în ziua de azi.
Surorile de Notre Dame, active şi în clandestinitate înainte de 1989 au reînceput după 1990 să se reunească, ducând o viaţă mănăstirească simplă, de rugăciune si meditaţie. În acest sens a fost achiziţionată o casă în cartierul Iozefin, pe strada Iuliu Maniu, care a fost mărită şi adaptată necesităţilor ordinului. Ele dispun de o capelă în interiorul casei, dar şi de vechea biserică a ordinului situată tot în cartierul Iozefin, vizavi de biserica parohială romano-catolică.
Majoritatea ordinelor prezente pe teritoriul diecezan sunt actualmente ordine care înainte de 1948 nu au deţinut aici mănăstiri sau case. Singurele ordine aşa-zise vechi sunt: călugării franciscani conventuali din Arad, călugării salvatorieni din Timişoara-Elisabetin, Surorile de Notre Dame din Timişoara-Iozefin şi călugăriţele franciscane de pe strada Cozia. Surorile Benedictine din Freidorf provin dintr-o ramură a marii familii benedictine, diferită de cea a Surorilor Benedictine ale Sfintei Lioba, prezente la Timişoara în perioada 1927-1949.

Structura Ordinelor călugăreşti în Dieceza de Timişoara este următoarea:
    În Biserica Catolică viaţa monastică fiinţează în ambele ei ramuri tradiţionale, masculină şi feminină. Cele mai multe ordine la nivelul întregii Biserici sunt cele feminine, existând însă şi un număr considerabil de ordine şi congregaţii de viaţă consacrată masculine. În Dieceza de Timişoara funcţionează următoarele ordine şi congregaţii călugăreşti:


Ordinele călugăreşti masculine
Ordinul Fraţilor Minori Conventuali
(Ordo Fratrum Minorum Conventualium)
Sigla: OFMConv (Călugării Minoriţi)
Adresa: 310023 Arad
Str. Lucian Baga nr. 2-4.
Tel. 0257-280077    Societatea Divinului Salvator
(Societas Divini Salvatoris)
Sigla: SDS (Călugării Salvatorieni)
Adresa: 300231 Timişoara-Elisabetin
Str. 1 Decembrie nr. 1.
Tel. 0256-221218

Ordinele călugăreşti feminine
1. Surorile Sărace ale Şcolilor
(Sorores Pauperes Scholares de Nostra Domina)
Sigla: SSND (Surorile de Notre Dame)
Adresa: 300188 Timişoara-Iosefin
Str. Iuliu Maniu nr. 8
Jud. Timiş
Tel. 0256-452262    2. Fiicele Sfântului Francisc de Assisi
(Filiae Sancti Francisci Assisinati)
Sigla: CSFS (Francisane, scopuri medicale)
Adresa: 300580 Timişoara-Elisabetin
Str. Cozia nr. 55
Jud. Timiş
Tel. 0256-487743
3. Fiicele Sfântului Francisc din Congregaţia Sfintelor Inimi ale lui Isus şi Mariei
(Filiae Sacncti Francisci e Congregatione Sacrorum Cordium Jesu et Mariae)
Sigla: CFCJM (Franciscane, scopuri caritative-sociale-educative)
Adrese:
A. 325400 Caransebeş
Str. Zlagnei nr. 4.
Tel. 0255-511817
Jud. Caraş-Severin
B. 300239 Timişoara
Str. Corbului nr. 2
Tel. 0745-561944
Jud. Timiş
C. 315400 Lipova
Str. B.P. Haşdeu nr. 28
Jud. Arad    4. Surorile Preapreţiosului Sânge
de Mariannhill
(Sorores Pretiosissimi Sanguinis de Mariannhill)
Sigla: CFPPS
(Surorile Preapreţiosului Sânge)
Adresa: 327177 Tirol nr. 2
Tel. 0255-236020
Jud. Caraş-Severin

    5. Surorile Divinului Salvator
(Sorores Divini Salvatoris)
Sigla: SDS (Surorile Salvatoriene)
Adresa: 300199 Timişoara-Elisabetin
Str. Odobescu nr. 36
Tel. 0256-494844
Jud. Timiş
6. Surorile Benedictine din Congregaţia Providenţei Divine
(Sorores Benedictinae e Congregatione de Divina Providentia)
Sigla: SBDP (Surorile Benedictine)
Adresa: 300523 Timişoara-Freidorf
Str. Ioan Slavici nr. 56
Tel. 0256-228082
Jud. Timiş    8. Congregaţia lui Isus
(Congregatio Jesu)
Sigla: CJ (cunoscute în trecut, cu precădere în Bucureşti drept „Domnişoarele Engleze”, având preponderent scopuri educative)
Adresa: 300048 Timişoara
Str. Palanca nr. 4
Tel. 0256-433334
Jud. Timiş
Din păcate călugării franciscani de la Maria Radna, prezenţi în Lipova şi ulterior Radna încă din secolul al XIV-lea, începând din 1 octombrie 2003 au părăsit teritoriul diecezei noastre, retrăgându-se la Şumuleu Ciuc datorită scăderii drastice a numărului de călugări. Mănăstirea, confiscată de către comunişti în 1949-1950, a fost retrocedată în 2007 după multe eforturi, într-o stare dezastruoasă de conservare. Actualmente complexul monastic al mănăstirii şi bazilicii papale Maria Radna se pregătesc împreună, ca un tot unitar pentru o restaurare generală, extrem de costisitoare şi de temeinică, lucrările preconizându-se că vor dura mai mulţi ani. Se intenţionează şi se speră crearea unui centru spiritual uşor accesibil, bine dotat cu locuri de cazare, în care să poată fi organizate cursuri, seminarii sau în care pur şi simplu să poată fi găsită atât de necesara linişte sufletească.
Retrocedarea către Biserică a bunurilor confiscate de către regimul comunist
Începând cu anii 1990-1991 s-au depus o serie întreagă de cereri şi s-au demarat nenumărate procese pentru retrocedarea bunurilor imobile confiscate de către statul comunist începând cu anul 1948. Trebuie spus însă că la Timişoara au confiscat sau şi-au însuşit unele bunuri imobile ale Bisericii Catolice încă din anii 1946-1947, precedând naţionalizarea pe alocuri chiar cu doi ani! După îndelunci procese, dar şi tergiversări sau complicaţii birocratice au fost reprimite: complexul vechiului Liceu Piarist, vechiul Seminarul Teologic, complexul de clădiri şcolare ale Surorilor de Notre Dame, foste clădiri administrative. Pentru unele dintre acestea se mai duc încă procese în instanţă, iar pentru altele s-au primit despăgubiri. Au existat şi cazuri în care clădiri care se aflau în litigiu, fiind solicitată retrocedarea lor către dieceză, au fost demolate rapid de către proprietarul din acel moment pentru a nu fi redate proprietarului de drept. Situaţia retrocedărilor la nivelul întregii dieceze este una mulţumitoare, fiind redobândite o bună parte dintre vechile bunuri imobile ecleziastice. Problema cea mai mare o reprezintă însă faptul că aceste edificii au fost în covârşitoarea lor majoritate doar exploatate şi foarte puţin reparate timp de o jumătate de veac de către stat sau de către proprietarii care au primit în folosinţă bunuri confiscate de la Biserică. Foarte puţine au fost renovate sau cel puţin menţinute într-o stare mulţumitoare de conservare. Fiind bunuri care îşi aşteptau retrocedarea, cel puţin în ultimii douăzeci de ani multe dintre ele nu au mai fost renovate sau restaurate de către foştii proprietari, respectiv de către stat. Aşa se face că Dieceza de Timişoara a redobândit o serie întreagă de clădiri cu mari probleme de ordin arhitectonic şi în stări deplorabile de conservare.
Dieceza dispune de un număr considerabil de biserici şi capele în întreg teritoriul. Fiecare parohie sau fostă parohie – actualmente filială – dispune de o biserică parohială. Cele mai vechi biserici au fost construite în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserici din perioada medievală nu există, deşi în căteva locuri s-au conservat ruinele unor vestigii ecleziastice deosebite ca mărime şi vechime sau se presupune că unele elemente medievale au fost refolosite în zidăria bisericilor mai noi. Cea mai nouă biserică este cea din Reşiţa II Govândari, care datează din anul 2004, deşi între timp au mai fost construite câteva capele în comunităţi mici unde au existat astfel de aşezăminte mai vechi ce trebuiau înlocuite. Pe teritoriul oraşului Timişoara funcţionează un număr de şapte parohii şi există unsprezece biserici romano-catolice, nefiind socotite aici capelele diverselor ordine călugăreşti, cea a palatului episcopal, ale unor organizaţii catolice caritative sau ale casei de formare „Marienheim”. Se estimează, că la nivelul întregii dieceze există circa 250 de lăcaşe de cult romano-catolice. Acest număr nu a prezentat oscilaţii notabile, de regulă bisericile catolice fiind în proces de renovare sau conservare. Fondurile sunt asigurate din sprijinul acordat de foştii credincioşi emigraţi în străinătate, de la stat sau din fonduri proprii. Căteva capele mai mici din zone cu un proces relativ mare de depopulare au fost dezafectate (Nadăş, Lindenfeld).

Muzeul/ Colecţia de Artă Religioasă a Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara
Strâns legat de redobândirea şi restaurarea completă a Palatului Episcopal Romano-Catolic, ridicat în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi sediu al episcopilor de Cenad şi ulterior de Timişoara începând din anul 1780, este legată şi existenţa Colecţiei (Muzeului) de Artă Religioasă a Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara. Astfel, după 1990 şi până în 1995, dar şi ulterior, au avut loc ample restaurări ale palatului în care au fost rezervate trei spaţii generoase pentru un muzeu diecezan, o arhivă şi o bibliotecă. Astfel, la 24 septembrie 1995, în sărbătoarea sfântului Gerhard de Sagredo, primul episcop de Cenad, palatul episcopal a fost resfinţit şi redeschis de către episcopul, de acum de pie memorie, Sebastian Kräuter. Tot atunci a fost deschisă şi colecţia de artă bisericească, formată din valoroase obiecte de cult de diverse categorii, provenite din vechile comunităţi catolice ce suferiseră de pe urma emigrării populaţiei germane. Unele obiecte provin şi din Domul din Timişoara, din biserici şi case parohiale din oraş dar şi din teritoriu care mai funcţionează încă. Protejarea, chiar restaurarea şi punerea într-un circuit muzeal ecleziastic a acestor obiecte este o chestiune deosebit de importantă pentru Dieceza de Timişoara. Colecţia de Artă Bisericească Romano-Catolică este deschisă vizitatorilor doar cu programare prealabilă, astfel ca să poată fi asigurat şi un ghidaj. Programările se pot face la Secretariatul episcopiei, la numărul de telefon 0256/490.081 sau prin poşta electronică, pe e-mail, la adresele: ep-rc-tm@lasting.ro sau archivum_dioecesanum_tm@yahoo.de.

Publicaţii religioase
Pe teritoriul diecezan, cu aprobarea Ordinariatului Episcopal, funcţionează câteva publicaţii cu caracter periodic. Acestea se prezintă după cum urmează:
Vita Catholica Banatus constituie din 1994 revista oficială a Diecezei de Timişoara, ea având dintre toate publicaţiile şi cea mai mare răspândire. Redacţia este organizată şi funcţionează la Reşiţa, în cadrul parohiei Reşiţa I. Sf. Maria Zăpezii, pr. Pál József Csaba fiind redactorul şef al publicaţiei. Aceasta apare lunar, unsprezece numere pe an, în paginile ei fiind regăsite informaţii din viaţa Bisericii Catolice din întreaga lume, din Dieceza de Timişoara, articole de teologie, de istoria artei, de psihologie şcolară, catehetică, critică de film, dar în fiecare număr este rezervată totodată şi o pagină dedicată Bisericii Greco-Catolice, în speţă Diecezei de Lugoj.
Laudetur constituie publicaţia Centrului Diecezan de Tineret, fiind publicată în paralel, separat în cele trei limbi principale ale diecezei: română, germană şi maghiară. Publicaţia are caracter trimestrial cuprinzând articole despre activităţile de tineret, viaţa tinerilor, ştiri şi meditaţii spirituale.
Caritas şi Biserica / Caritas und Kirche / Caritas és Egyház constituie publicaţia Federaţiei „Caritas” a Diecezei de Timişoara, organizaţie a asociaţiilor caritative parohiale „Caritas”. Ziarul apare separat/ în paralel în 3 limbi: ediţia germană apare trimestrial începând din 1995, ediţia română apare trimestrial începând din 1995, iar cea maghiară apare lunar începând din 1994.
Alte publicaţii de mai mic tiraj şi cu un interes fie specific este Glasul Vincenţienilor, o mică revistă proprie „Asociaţiei Vincenţienilor”, organizaţie social-caritativă cu sediul în Reşiţa.
Der Bote / Mesagerul / Hírvívo – publicaţia lunară a Parohiei Romano-Catolice Reşiţa I. Maria Zăpezii; conţine informaţii de interes local, din comunitatea din Reşiţa.
Publicaţii de mic tiraj şi mici dimensiuni ale unor organizaţii catolice, parohii, etc.
Site-uri ale diecezei şi ale unor organizaţii catolice social-caritative, precum şi ale parohiilor: www.dioecesistm.ro www.maria-radna.ro, www.kolping.ro, www.federatia-caritas.ro, www.caritas.org.ro, www.hospice-timisoara.org, www.caritas-lipova.ro, www.maltez.ro, www.parohiafreidorf.cnet.ro, www.biserica-millennium.ro.

Vizite şi evenimente:
1990
3 martie: părintele Msgr. Sebastian Kräuter, fost ordinarius al diecezei este numit de către Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în scaunul de episcop de Timişoara, devenind astfel cel de-al doilea întâi stătător al episcopiei timişorene. Tot în această perioadă are loc şi prima vizită a nou-numitului, dar încă ne-consacratului episcop la Roma, unde este primit în audienţă de Sfântul Părinte Papa.
14 martie Excelenţa Sa, dr. Adalbert Boros, episcop titular de Ressiana şi auxiliar de Timişoara, ca urmare a anilor grei de temniţă şi de curajoasă mărturisire a dreptei credinţe catolice şi apostolice în timpul dictaturii comuniste atee, este numit de către Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea drept arhiepiscop titular de Ressiana.
Martie: se pun bazele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, organism care reuneşte episcopatul catolic de ambele rituri din ţara noastră. Din conferinţă fac parte episcopii diecezani şi auxiliari ai celor cinci dieceze greco-catolice şi ai celor şase romano-catolice, precum şi ordinarius-ul de rit catolic armean.
28 aprilie este consacrat la Timişoara întru episcop, Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, care a activat anterior ca „ordinarius substitutus ad nutum Sanctae Sedis” pentru dieceza noastră. Consacrator principal a fost arhiepiscopul Dr. Angelo Sodano, Secretar de Stat în cadrul Sfântului Scaun (Vatican), co-consacratori fiind episcopul titular de Ressiana şi auxiliar de Timişoara, Dr. Adalbert Boros şi Dr. Lajos Balint, episcopul diecezan de Alba Iulia. La consacrare au participat câteva zeci de episcopi din ţară şi străinătate.
iulie-august: reactivarea Capitlului Catedral şi reorganizarea Aulei/ Curiei Episcopale. Ca Vicar General rămâne şi pe mai departe Msgr. Dr. Ferdinand Cziza, numit încă de către episcopul de pie memorie, dr. Augustin Pacha în 1954. Episcopul titular Dr. Adalbert Boros devine prepozit major al Capitlului Catedral, care îi are drept membrii pe: Pr. Dr. Lorenz Zirenner, Pr. Dr. Nikolaus Csatáry, Pr. Franz Pettla, Pr. Ladislaus Tury şi Pr. Georg Kobor.

1991
18-22 martie: are loc prima vizită „Ad limina” de după 1989 a episcopilor catolici de ambele rituri din România la Sfântul Părinte Papa. Se reia astfel tradiţia şi se poate respecta, după evenimentele decembriste din 1989, norma canonică prin care ierarhii catolici dintr-o anumită regiune sau ţară sunt obligaţi periodic să facă o vizită Suveranului Pontif şi dicasteriilor romane care se ocupă de diversele aspecte ale vieţii Bisericii din întreaga lume. Pentru Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara, dar şi pentru majoritatea membrilor episcopatului catolic din România, acestă vizită reprezintă prima de acest gen realizată în calitatea de ierarhi catolici.
30 aprilie 1991 episcopul diecezan, Excelenţa Sa Sebastian Kräuter şi arhiepiscopul titular de Ressiana, Dr. Adalbert Boros, episcop auxiliar de Timişoara, iau parte la prima întâlnire a Conferinţei Episcopilor Catolici din România, în oraşul Cluj-Napoca.
1 octombrie: se deschid la Timişoara cursurile secţiunii din Timişoara a Institutului Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, secţia didactică. Episcopia răspunde astfel nevoii formării unor profesori de religie competenţi şi cu formare superioară care să activeze în şcolile publice de pe teritoriul diecezei de Timişoara.
30 noiembrie – 1 decembrie: are loc la Timişoara, în oraşul care a declanşat Revoluţia română din 1989, prima vizită a unui Nunţiu Apostolic de după perioada dictaturii comuniste. Excelenţa Sa arhiepiscopul John Bukovsky, nunţiu apostolic în România a vizitat reşedinţa episcopală, a celebrat sf. Liturghie în Dom împreună cu episcopul diecezan, Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, fiind efectuate vizite la autorităţile locale, în oraş, fiind organizată şi o conferinţă de presă. A avut loc şi o întâlnire cu mitropolitul Banatului, dr. Nicolae Corneanu.

1992
Iulie: i-a naştere Asociaţia Caritativă „Sfântul Vincenţiu de Paul”, organizaţie cu caracter caritativ şi social, remarcată cu precădere în dieceza noastră în munca depusă pentru sprijinirea familiilor cu mulţi copii, educaţia copiilor ce provin din familii defavorizat, ajutorarea bătrânilor, etc.
28 august 1992: Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea emite bula de ridicare a bisericii de pelerinaj de la Maria Radna la rangul de bazilică papală.
8 septembrie 1992: Excelenţa Sa Nunţiul Apostolic în România, John Bukovsky, în prezenţa arhiepiscopului titular de Ressiana, Excelenţa Sa Adalbert Boros, a episcopului diecezan de Timişoara, Excelenţa Sa Sebastian Kräuter şi a episcopului greco-catolic de Lugoj, Excelenţa Sa Ioan Ploscaru, precum şi a fraţilor franciscani din Maria Radna celebrează, în cadrul pelerinajului din sărbătoarea Naşterii Sfintei Fecioare Maria, prima Sfântă Liturghie pontificală în biserica devenită bazilică papală. Cu această ocazie se citeşte decretul de ridicare a bisericii la acest rang pontifical.
14 septembrie se deschid cursurile Liceului Teologic Romano-Catolic „Gerhardinum”, prima instituţie şcolară de confesiune catolică de acest nivel a diecezei de Timişoara de după Revoluţia din 1989.

1993
21 iunie: este întemeiată în mod oficial, ca persoană juridică, Asociaţia Caritas a Diecezei Romano-Catolice de Timisoara, organism caritativ care deja din 1990 a dus o importantţă şi binecuvântată muncă de caritate.
20 august: după o prezenţă deja din 1991, surorile franciscane din congregaţia de la Salzkotten (Fiicele Sfântului Francisc din Congregaţia Sfintelor Inimi ale lui Isus şi Mariei) solicită şi primesc aprobarea pentru deschiderea unei mănăstiri la Caransebeş. Prezenţa binecuvântată a surorilor se remarcă în munca cu tinerii, munca de caritate şi socială, grupurile de laici coordonate şi în exemplul de viaţă catolică.
17 septembrie: Fiicele Sfântului Francisc de Assisi, surori franciscane ce au activat în dieceza noastră şi înainte de 1948 preconizează sosirea la Timişoara a mai multor surori din Slovacia, achiziţionarea unei case şi redeschiderea unei mănăstiri în Dieceza de Timişoara.

1994
21 martie: este fondată de către episcopul de Timişoara, Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, prima publicaţie catolică lunară de după 1989, pentru întreaga dieceză. Redacţia se află la Reşiţa sub conducerea Pr. Pál József Csaba, parohul locului, ziarul conţinând în fiecare număr articole în mai multe limbi ale etniilor catolice bănăţene.
21 aprilie: are loc la Alba Iulia înscăunarea noului arhiepiscop al acestei arhidieceze, în persoana Excelenţei Sale Jakubinyi Győrgy, până acum episcop auxiliar. Printre cei 22 de episcopi din ţară şi din străinătate s-a aflat ca reprezentant al diecezei noastre şi Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, păstorul episcopiei noastre.
23-24 septembrie: are loc la Timişoara sesiunea de toamnă a Conferinţei Episcopilor Catolici din România. Lucrările sunt prezidate de Excelenţa Sa Dr. Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti. Este prezent la lucrări şi Nunţiul Apostolic, Excelenţa Sa arhiepiscopul John Bukovsky. Iau parte la lucrări toţi cei cincisprezece episcopi catolici de ambele rituri, din România. Liturghia din data de 24 septembrie este concelebrată de episcopii prezenţi şi dedicată Sfântului Gerhard, primul episcop de Cenad. Este pentru prima dată când întreaga conferinţă a episcopilor catolici din ţara noastră vizitează Cenadul şi celebrează la mormântul Sfântului Gerhard.
29 septembrie: au loc la Timişoara, în mănăstirea călugărilor salvatorieni primele depuneri de voturi monastice simple, pentru un an, de după anii grei ai dictaturii comuniste, a doi tineri călugări: Fr. Nikola Lauš (Sen.) şi Fr. Ionocenţiu Fron.

1995
An jubiliar pentru icoana miraculoasă a Bazilicii Papale de la Maria Radna. Se aniversează 300 de ani de la incendierea de către turci a capelei din dealul Radnei, moment în urma căruia doar icoana de hărtie a rămas intactă, fiind regăsită între ruinele fumegânde ale lăcaşului de cult.
15 ianuarie: are loc la Timişoara, în biserica reformată din Piaţa Sf. Maria, locul de unde a pornit Revoluţia din 1989 ziua de rugăciune pentru unitatea creştinilor. Din partea Bisericii Catolice participă episcopul diecezan, Excelenţa Sa, Sebastian Kräuter.
23-24 septembrie: este redeschisă şi sfinţită vechea reşedinţă a episcopilor de Cenad şi ulterior de Timişoara, cunoscută şi sub numele de Palatul Episcopal Romano-Catolic, situat în Str. Augustin Pacha la numărul 4. Reşedinţa a cunoscut un amplu proces de restaurare între anii 1990-1994 (cu completări ulterioare până în 1995), ea adăpostind locuinţele episcopului şi ale preoţilor aulei episcopale, capela episcopală, biblioteca, muzeul diecezan, arhiva, birouri, săli şi saloane pentru conferinţele preoţeşti.
15 octombrie: Excelenţa Sa, episcopul diecezan, Sebastian Kräuter a prezidat la Reşiţa împreună cu episcopul lutheran de la Sibiu, de confesiune augustană, ddr. Christoph Klein o celebrare ecumenică în memoria victimelor deportării în Rusia a credincioşilor de etnie germană a celor două confesiuni în ianuarie 1945. Comemorarea a avut loc în cadrul Decadei Culturii Germane din Banatul Montan. Au participat oaspeţi de seamă, mai precis oficialităţi din Austria şi Germania, dar şi din partea autorităţilor judeţene din Reşiţa.
29 octombrie: la această dată biserica Ordinului de Notre Dame din Timişoara IV-Iosefin şi-a serbat, după renovări generale, jubileul de 100 de ani de la construire. Au onorat cu această ocazie prin Sfânta Liturghie solemnă, concelebrată, activitatea eroică în cadrul învâţământului confesional feminin catolic din Banat Excelenţele Lor, Sebastian Kräuter, episcop diecezan, Adalbert Boros, arhiepiscop titular, numeroşi preoţi şi călugări din Timişoara. La solemnitate au luat parte 30 de surori din cadrul ordinului. În aceiaşi zi a fost sfinţită şi noua mănăstire, construită în prelungirea unei case private achiziţionate de surori pe strada Iuliu Maniu.

1996
An jubiliar pentru Dieceza Romano-Catolică de Timişoara. Se aniversează 950 de ani de la momentul martiriului Sfântului Gerhard, în apropierea actualei capitale a Ungariei, Budapesta.
4 aprilie: Excelenţa Sa, episcopul de Timişoara, Sebastian Kräuter sfinţeşte casa memorială a renumitului pictor bănăţean „Stefan Jäger” de la Jimbolia. La deschidere participă numeroşi oaspeţi, personalităţi culturale şi oficialităţi din ţară şi străinătate în frunte cu ministrul din guvernul Bavariei, doamna Barbara Stamm.
5 mai: are loc la Lugoj întronizarea noului episcop diecezan, Excelenţa Sa Alexandru Mesian. Alături de întreaga conferinţă episcopală, de Nunţiul Apostolic, arhiepiscopul titular Msgr. Janusz Bolonek, numeroşi oaspeţi din ţară şi străinătate, i-a parte la solemnitate şi Excelenţa Sa, episcopul de Timişoara Sebastian Kräuter. Excelenţa Sa episcopul Mesian i-a succedat Excelenţei Sale Ioan Ploscaru, retras din limită de vârstă.
9 mai: are loc la Oradea, la iniţiativa episcopului reformat- calvin László Tökes, o zi de rugăcine cu caracter ecumenic. Din municipiul de pe Bega iau parte Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, episcop romano-catolic, Înalt Prea Sfinţia Sa dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului şi Excelenţa Sa, dr. Ernest Neumann, prim-rabinul Timişoarei.
25 mai: are loc la Reşiţa Conferinţa Naţională a Asociaţiilor Caritative a Sfântului Vincenţiu de Paul din România, pe anul 1996. Participanţii din întreaga ţară, sub conducerea domnului Erin Josef Ţigla au discutat problemele asociaţiei, bucurându-se de mesajele episcopilor diecezani de Timişoara şi Graz, sprijinitorii conferinţei.
2 iunie: are loc la Timişoara, în Domul (catedrala) din Piaţa Unirii, o Sfântă Liturghie solemnă prilejuită de jubileul de 50 de ani de preoţie a episcopului diecezan, Excelenţa Sa Sebastian Kräuter. La solemna celebrare au luat parte majoritatea preoţilor diecezei.
29 iunie: în localitatea Nähresheim, în Germania, Pr. Szabó Péter, directorul Liceului Teologic Romano-Catolic din Timişoara a fost primit în Ordinul Cavalerilor de Malta ca şi capelan magistral. De la 1 septembrie Pr. Szabó a preluat conducerea Serviciului de Ajutor Maltez din România, organizaţie caritativă cu sediul central în Cluj, dar cu aşezăminte şi în Timişoara.
13-14 iulie: are loc la Altötting, în Bavaria/ Germania cel de-al 37-lea pelerinaj al Şvabilor Dunăreni la sanctuarul marian din această localitate. La manifestările prilejuite de acest eveniment, la care iau parte anual foarte mulţi dintre foştii credincioşi ai diecezei noastre emigraţi în Germania, episcopul diecezan, Excelenţa Sa, Sebastian Kräuter va prezenta o comunicare cu referire la situaţia diecezei în prezent, iar pe data de 14 va celebra Sfânta Liturghie pontificală în bazilica papală din localitate.
27-30 iulie episcopul diecezan Excelenţa Sa, Sebastian Kräuter a luat parte la Paderborn la pelerinajul acestei arhidieceze cu ocazia Sf. Liboriu, patronul episcopilor acestei urbi. Excelenţa Sa a celebrat Sfânta Liturghie şi a predicat pe 30 iulie pelerinilor sosiţi la Paderborn cu această ocazie.
2 august: are loc în bazilica paplă de la Maria Radna Sfânta Liturghie jubiliară celebrată de Msgr. Martin Roos, cancelar episcopal, cu ocazia jubilelui sacerdotal de argint (25 de ani de preoţie). La celebrare au luat parte oaspeţi numeroşi din ţară şi străinătate.
27-29 august: are loc la Timişoara vizita episcopului de Münster, dr. Reinhard Lettmann. Excelenţa Sa vizitează arhidieceza de Bucureşti şi dieceza de Timişoara, atât centrele cât şi teritoriul, pentru a cunoaşte mai bine situaţia Bisericii Catolice din România.
7-15 septembrie: are loc vizita episcopului nostru diecezan, Excelenţa Sa, Sebastian Kräuter în Austria. Cu această ocazie va vizita mai multe dieceze şi locuri de pelerinaj unde va celebra mai multe Sfinte Liturghii pontificale: Maria Trost (Graz) – 8 septembrie, Östlingberg (Linz) – 15 septembrie.
Septembrie: este deschis un nou department de activitate din cadrul episcopiei: Centrul Diecezan de Presă, ce va păstra legătura dicezei cu presa publică, de orientare laică şi va sprijini activitatea publicaţiilor catolice cu ştiri şi materiale din dieceză.
21-22 septembrie: celebrările comune prilejuite de comemorarea a 950 de ani de la martiriul Sf. Gerhard, ale diecezelor-surori de Zrenjanin, de Szeged-Csanád şi de Timişoara se deschid la Szeged cu un festival al tinerilor, deschis în data de 21 ale lunii. La data de 22 septembrie are loc o solemnă Sfântă Liturghie pontificală în catedrala diecezei de Szeged-Csanád, la Szeged.
24 septembrie: are loc la Zrenjanin o celebrare solemnă prilejuită de jubileul de 950 de ani de la martiriul Sfântului Gerhard. Participă la această solemnitate, din partea episcopiei de Timişoara, Excelenţa Sa, Sebastian Kräuter, episcop diecezan, alături de Excelenţa Sa Gyulai Endre, episcop de Szeged-Csanád, Excelenţa Sa Husvár László, episcop de Zrenjanin (Becicherecul Mare) şi de Nunţiul Apostolic de la Belgrad, alături de încă alţi 3 episcopi oaspeţi. Din Timişoara au participat Pr. Andreas Reinholz - paroh şi Pr. Kapor János – capelan, alături de un grup de credincioşi din parohia Iosefin.
28 septembrie: are loc la Timişoara un simpozion dedicat vieţii şi martiriului Sfântului Gerhard, primul episcop de Cenad. În aceiaşi zi, la orele 17, are loc la Cenad o Sfântă Liturghie solemnă dedicată primului nostru episcop, Sf. Gerhard.
29 septembrie: are loc la Timişoara sărbătorirea a 950 de ani de la martiriul Sfântului Gerhard. Cu această ocazie are loc o Sfântă Liturghie pontificală în Domul din Timişoara, urmată de o rugăciune comună, ecumenică, în faţa Domului, catedrala episcopală catolică din municipiul de pe Bega, la care iau parte: Înalt Prea Sfinţia Sa dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, Excelenţa Sa, Sebastian Kräuter, Pr. Nicolae Ovidi Teodorescu, vicar foraneu greco-catolic de Timişoara, Pr. Vladimir Marcovici vicar episcopal al episcopiei ortodoxe sârbe din Timişoara. Au încadrat muzical celebrarea corul Liceului Teologic Romano-Catolic „Gerhardinum” şi corul Ligii Tineretului Ortodox, fiind prezent şi primarul oraşului, Dl. Gheorghe Ciuhandu.
5 octombrie: are loc la Timişoara şi Gârnic vizita episcopului Jan Graubner de la Olomuc/ Olmütz, Cehia cu ocazia sfinţirii întru preot a diaconului Josef Altmann, originar din Gârnic, dar care a studiat în Cehia. Cu această ocazie episcopul oaspete a vizitat şi comunitatea cehă din localitate.
7-10 noiembrie: Excelenţa Sa, Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara participă la Roma la manifestările prilejuite de sărbătorirea jubileului de 50 de ani de preoţie a Sanctităţii Sale, Sfântul nostru Părinte Papa Ioan Paul al II-lea. Excelenţa Sa episcopul nostru diecezan a fost sfinţit întru preot de către episcopul de pie memorie, dr. h.c. Augustin Pacha, la Timişoara, în acelaşi an cu Sfântul Părinte, 1946, care a fost hirotonit la Cracovia. La serbările jubiliare au fost invitaţi să participe, din întreaga lume circa 8500 de cardinali, episcopi şi preoţi catolici.
2-7 decembrie: are loc la Roma vizita „ad limina” a episcopilor catolici de ambele rituri din România. Excelenţa Sa, Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara participă alături de delegaţia episcopilor la această vizită, fiind primit în audienţă privată de către Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea şi ulterior, la responsabilii diferitelor dicasterii romane.

1997
11-18 ianuarie: are loc la Timişoara, sub auspiciile episcopiei, seminarul internaţional: „Formarea Formatorilor – Directorul şi programul educativ al unei şcoli catolice”, organizat în principal de către Federaţia Educatorilor Religioşi din Spania şi Secretariatul Naţional al Educaţiei Catolice. La manifestare au participat Excelenţa Sa Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, Excelenţa Sa Virgil Bercea, episcop auxiliar de Blaj, Excelenţa Sa Alexandru Mesian, episcop de Lugoj, Excelenţa Sa, precum şi numeroase oficialităţi din străinătate şi din ţara noastră.
24 ianuarie: i-a naştere la Timişoara, în urma unei şedinţe desfăşurată în Palatul Episcopal Liga Tineretului Catolic din Dieceza de Timişoara. Această organizaţie, condusă de clerici şi laici este menită să animeze viaţa spirituală a tinerilor catolici din episcopie.
7 mai: în cadrul vizitei sale în România, preşedintele Ungariei Árpád Göncz a oferit un dineu la Cluj-Napoca, unde au fost invitaţi şi reprezentanţii cultelor istorice din ţara noastră. Din partea diecezei noastre a participat Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara.
29 mai: Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara a inaugurat un centru de zi pentru persoanele vârstnice amenajat cu fonduri din proiectul Phare. Iniţiativa proiectului îi revine Serviciului de Ajutor Maltez din România, filiala Timişoara.
15 iunie: Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara a luat parte la un pelerinaj în Germania, în localitatea Walldürn al celor emigraţi, inclusiv din România.
13 septembrie: este sfinţită la Reşiţa, în cartierul Govândari o fumoasă şi spaţioasă capelă romano-catolică şi un centru comunitar pentru credincioşii catolici ai acestui cartier. Capela se află într-o parte a centrului ce va deveni sediul viitoarei parohii Reşiţa II. La Sfânta Liturghie au concelebrat Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara, Excelenţa Sa Alexandru Mesian, episcop greco-catolic de Lugoj, preoţi din dieceză, dar şi din Austria şi Germania. Au fost reprezentate la nivel înalt şi autorităţile municipale şi judeţene.
Septembrie: se redeschide la Variaş o filială Ordinului Surorilor de Notre Dame. Un număr de trei surori vor asigura orele de religie pentru copii, devoţiunile în biserica din localitate şi se vor îngriji de viaţa spirituală din localitate, în măsura posibilităţilor.
14 decembrie: s-a comemorat la Timişoara, în biserica reformată din Piaţa Sf. Maria cel de-al şaptelea aniversar al izbucnirii Revoluţiei din decembrie 1989, în acest loc. La comemorarea cu caracter ecumenic a luat parte din partea Bisericii Catolice de rit latin, Excelenţa Sa, Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara.

1998
2 februarie: este sfinţită capela din mănăstirea franciscanelor din Caransebeş. Capela, folosită deja de câtva timp de către surorile franciscane, dar deschisă şi credincioşilor catolici din cartierul Caransebeşul Nou, a fost sfinţită de către Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara.
21 martie: a avut loc la Timişoara sfinţirea unui nou complex de clopote destinate Domului, catedralei episcopale catolice din Timişoara. O parte din vechile clopote, deteriorate, au fost topite şi returnate la 20 februarie a.c., în prezenţa Excelenţei Sale Sebastian Kräuter la turnătoria lui Hans Martin Rincker din localitatea Sin din Hessen, Germania. Pentru cel mai vechi clopot a fost turnată o coroană (de prindere) nouă. Aduse la Timişoara, clopotele noi au fost sfinţite înainte ca ele să fie montate în turnurile Domului. Finanţarea acestei lucrări s-a făcut, o parte de către episcopie, iar cealaltă parte de către episcopul diecezan. Celebrarea s-a bucurat de prezenţa Capitlului Catedral, a Înalt Prea Sfinţitului dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul ortodox al Banatului şi a autorităţilor judeţului Timiş şi ale oraşului.
15-16 mai: are loc la Reşiţa Întâlnirea Naţională a Asociaţiilor „Sfântul Vincenţiu de Paul”. Sfânta Liturghie a fost pontificată pe 15 mai de Excelenţele Lor Sebastian Kräuter, episcop de Timişoara şi Alexandru Mesian, episcop de Lugoj.
4-5 iunie: vizita la Timişoara şi în dieceză a părintelui Johannes G. Gerhartz, rectorul Colegiului Germanicum Hungaricum din Roma. Părintele a avut o întâlnire de lucru cu Excelenţa Sa Sebastian Kräuter, episcopul diecezan, în cadrul căreia s-a discutat despre studenţii diecezei noastre la Roma şi despre posibilitaea înscrierii altora, noi la studii in cetatea eternă.
13 iunie: se celebrează la Maria Radna jubileul de 50 de ani de preoţie a părintelui franciscan P. Ernst Harnisch OFM care a administrat bazilica şi locul de pelerinaj, în calitate de guardian, decenii întregi, cu o întrerupere datorată arestării şi încarcerării sale în temniţele comuniste.

1999
7-9 mai: are loc vizita în România, numai în capitala ţării, Bucureşti a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea. Cu această ocazie se organizează la nivel diecezan un pelerinaj la Bucureşti pentru a se oferi credincioşilor posibilitatea întâlnirii cu sfântul Părinte Papa şi participarea la Sfintele Liturghii cu acesta. O garnitură întreagă de tren porneşte din Timişoara, cursa fiind organizată de episcopie şi de Căile Ferate Române. Episcopul diecezan, Excelenţa Sa Sebastian Kräuter participă la întreg programul vizitei pontificale de la Bucureşti.
24 iunie: Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea îl numeşte în calitatea de episcop de Timişoara pe Msgr. Martin Roos, până atunci cancelar episcopal. Excelenţa Sa Martin Roos devine astfel ce de-al treilea episcop al diecezei noastre.
28 august consacrarea întru episcop de Timişoara a Msgr. Martin Roos. Consacrator principal: Excelenţa Sa Jean-Claude Perisset, Nunţiu Apostolic în România şi Republica Moldova, arhiepiscop titular de Justiniana Prima.
Septembrie este reorganizată structura aulei/ curiei episcopale (conducerea diecezei) prin numirea părintelui Msgr. Böcskei László, până acum secretar episcopal, drept nou vicar general, a părintelui Reinhold Lovasz, până acum decan de Severin şi paroh de Caransebeş în funcţia de cancelar episcopal şi a părintelui Msgr. Wonerth László, până acum paroh de Lipova în funcţia de econom episcopal.

 
« 1 / 2 »